| 
 
| My Songs - Cantecele mele...
 Musical Notes by Ovidiu Vaduvescu
 (in Romanian)
 |   |  
 
 
Am compus aceste piese cu multi ani in urma, in adolescenta...
Emotia primei iubiri, cautarea si amintirea ei obsesiva, dragostele care i-au urmat, 
pasii pe nisip si soaptele de la malul marii, glasul rotilor de tren, amintirea noptilor instelate de vara, toate acestea le-am scris si cantat cu drag in piesele mele. Pentru 
toti acei ani frumosi si foarte tineri in care am facut chitara si muzica, doresc sa le 
multumesc aici urmatorilor mei profesori: 
 D-lui Vali Mocanu de la "Clubul 1 Mai", primul meu profesor de chitara, cel care mi-a cultivat pasiunea pentru solo si armonie;
 D-lui profesor George Mitrache de la Scoala Populara de Arta din Craiova, cel de la care 
am invatat cifraje si armonie mai complicate si care mi-a deschis apoi cu profesionalism o noua poarta catre chitara clasica;
 D-nei Prof. Violeta Popescu de la Liceul de Arta din Craiova, cea care mi-a educat vocea prin cateva ore de canto clasic (in plus, acolo veneau si gagici :)
 Prof. Dr. Valentin Cirlig, dirijorul Corului "Medicinii" din Craiova, alaturi de care in am avut cateva turnee frumoase in tara la manastiri, pe scena Atheneului si a Operei Romane;
 D-nei Ligia Balica Vascan, dirijoarea Corului Pro-Arte din Bucuresti, in compania careia am avut un turneu formidabil in Franta!
 Nu in ultimul rand doresc sa le multumesc din suflet parintilor mei si in special mamei mele, pentru educatia aleasa pe care mi-au acordat-o, inclusiv in chitara.
 
 Cand mi-am luat lumea-n cap si am emigrat in Canada, am pus aceste note cu multa nostalgie intr-un plic pe care am scris "Partiturile mele". Din pacate, aici n-am mai cantat aproape deloc. Daca ar fi sa mai am o viata, probabil as dedica-o muzicii.
 
 
 
 
 
 
|  | Nostalgie (1984, 1987) 
 Crede-ma, mi-e dor de tine
 Si mi-e dor de ochi-ti verzi,
 Ce ranesc la fel ca marea
 Nu ma crezi?
 
 Crede-ma te rog, in viata
 Niciodata nu vom sti
 sa putem sa dam porunca
 Inimii...
 
 Vom pricepe-apoi ca timpul
 Nu se mai intoarce, chiar
 de s-ar scufunda si barca
 Salvamar.
 
 ...
 
 Ma intorc acum pe plaja,
 Sufla vantul si-i tarziu,
 cu un batz brazdez nisipul
 ca sa-ti scriu:
 
 Numai daca prima clipa
 Ti-o vei aminti cu drag,
 Hai sa ne-ntalnim la vara
 Langa steag!
 
 
 |  | Sentimental (1988, 1989) 
 Poate..
 Vei privi in urma,
 si-ti vei aminti de mine.
 Cum ca ti-am dorit odata,
 intr-o seara minunata
 sa ramai cu bine!
 
 Si cu vocea tremuranda,
 tot vorbindu-ti despre stele,
 te-am cuprins de dupa umeri
 sa te-nvat ca sa le numeri.
 Si te-am dus la ele.
 
 Fericit sa pot asterne
 amintiri in parul tau
 le-am desprins cu drag,
 pe toate,
 dintre barcile uzate
 de pe Herastrau.
 
 Mai tarziu,
 am pus pe fuga
 ploaia rece dintre nori.
 Si ti-am daruit, se pare
 cu simtire si candoare
 un buchet de flori.
 
 ...
 
 E tarziu...
 si scena-i goala,
 autorul la final
 pune punct.
 
 Si se semneaza,
 cu franchete si emfaza,
 "un nebun
 sentimental".
 
 
 | 
 
 | Inapoi la pagina mea |
 
 
 |